joi, 17 iulie 2008

The BIG Harmony, bun vs. rau = 0


In incercarea de a explica cuplurile de batrani fericite am lansat un exemplu fantezisto-malitios despre modul in care se poate ajunge la The BIG Harmony:)

I. Preambul, Pregatirea armelor
Ea: Hmm, tipu ala arata bine, ce l-as tine sub papuc, i-as arata io ce e fericirea, io am calea lui spre fericire.
El: Hello lady, deseara te fericesc si dak esti ok te fericesc mai mult timp:)

Intalnire protocolara fixata de comun acord, se cunosc taberele, se analizeaza, se tatoneaza terenurile, se lanseaza spioni la apa, se fac strategii.
Ea: Ce fain ca gandim la fel, nu credeam ca mai exista cineva pe lumea asta care sa gandeasca exact ca mine, wau, si ceilalti ce prosti sunt! hihi haha!
El: In ochii tai vad tot Parisul! iti fac capul mare si tot te fericesc! Muuuhuhuaahaha:)

II. Saptamana oarba, Preludiul armelor

Suntem la fel, wau, avem idealuri comune, avem aceeasi nervi si aceleasi tandreturi, tu ai sexappel io am inteligenta, yuppie..., parintii nostri au aceeasi pensie, tot universu conspira la fericirea noastra, stroboscopul a batut in club numa pe noi doi, nea facut capu mare la amandoi, si acu e musai sa ne fericim pe noi, neamurile, copii, astrele noastre.

III. Viata de negociere, Razboiul armelor

Un razboi total, in care orice e negociat la sange, sau dupa reguli bine stabilite, cu aliante si protocoale, cu clauze contractuale si post contractuale, cu finantari rambursabile si creditari in functie de compensare.

Se negociaza orice, de la lapte la carnati, de la concediu la copii, de la masina la ora de trezire, de la cafea la credit, de la soacre la cumnati:)

O lupta in care nimeni nu trebuie sa oboseasca, in care se poate trai cu delasari de ambele parti sau confruntari la acelasi nivel de inarmare, mereu in echilibru, mereu in garda, mereu cu solii de pace trimisi si cu spionii la aceeasi masa.

IV. The BIG Harmony, Depunerea armelor

Ce bine ne-a fost o viata, cate am realizat, cat ne-am mai luptat, ce frumoasa e natura, ce frumosi sunt copii, ce frumos e universu, ce frumosi suntem noi, cat de greu ne-a fost, prin cate am trecut, cate am realizat, ce pacat ca nu sunt toti ca noi, ce pacat ca suntem unicati si nu avem bani de operatie pt a trai un mileniu asa!

El: Draga, da-mi te rog, zaharnita!
Ea: Poftim draga, ai grija ca am uitat cutitul acolo, din intamplare!
El: Cand te asezi, ai grija ca am scapat furculita pe scaunul tau, sa nu te ranesti!
Ea: Multumesc, am uitat sa-ti spun ca am spart ieri din greseala un pahar si a cazut in zaharnita!
El: Te iubesc!
Ea: Te iubesc!

Si au trait fericiti pana la adanci batraneti, in armonie:)

Niciun comentariu: