Preumblandu-ma printre muntii patriei am ajuns la un domn in varsta cu mintea limpede si cu chef de vorba. I-am ocupat viata timp de doua ore, dar suficient cat sa simt viata la un nivel diferit atat spiritual cat si material.
La distanta de 400 de km, in urbea in care vegetez, viata e vazuta mult mai complicata, mult mai plina de adrenalina, mult mai greu de controlat, de parca omu' ce face nu tot el desface..
Revenind la oile si viata acestui OM, am incercat sa schimbam impresii, fiecare cu experienta sa de viata. Am fost invatacel si am bagat la cap lucruri atat despre cum sa ai grija de oi, de cai si de vaci, cat si despre cum sa traiesti bine, si corect fata de tine si ceilalti.
Mi-a povestit cum jidanii si ungurii populau satul de jos si faceau comert si aveau respect pentru rumanii locului, preluand lucrurile bune ale locului si imbogatindu-le cu calitatile lor de acas.
In fond am fo' si ramanem un popor deschis ce poate ingloba orice natie(draq pana si aia din bangladej pot trai aici.. ce sa zic mai mult:)datorita faptului ca ne autodefinim inainte de toate "Oameni ai Pamantului", dupa care ne definim rumani, ardeleni, bucuresteni, sau cum om mai fi..
Am fost rugat sa spun mai departe ca lumea s-a stricat si a ajuns si la urechile lui in munti stricaciunea din lume, ca "lumea numa cu un sfert isi vrea binele sau, iar celelalte parti numa raul vor in lume!"
Parerea mea este ca-i semn de bucurie ca inca mai este un sfert bun in lumea asta, io credeam de mult ca suntem pierduti, ca Sodoma si Gomora e locul nostru de nastere, dar dak inca mai adapostim oameni ce cred ca mai exista bine in lume, mai avem ragaz si resurse sa demonstram contrariul:)
